Cardiologia

Q10 în tratamentul insuficienței cardiace

Rolul terapeutic a coenzimei Q10 este extrem de important a insuficienței cardiace (IC) de origine diferită. S-a constatat că gradul de severitate a insuficienței cardiace corelează direct cu nivelul de dificienta a Q10 în sînge.

Rezultatele pozitive a primelor cercetări clinice au inițiat o serie de cercetări în privința utilizării coenzimei Q10 la forme diferite de insuficiență cardiacă.

În cadrul acestor cercetări au fost efectuate 2 meta-analize.

În meta-analiza, efectuată de Mortensen (Mortensen SA, 2003), au fost incluse 13 studii randomizate dublu-oarbe. În rezultat au fost obținute dovezi certe de:

• Îmbunătățirea categoriei funcționale a bolnavilor,
• Îmbunătățirea rezistenței la efortul fizic,
• Reducerea frecvenței spitalizărilor.

În altă meta-analiză, care include 9 studii randomizate, pacienții tratați cu Q10, au arătat tendința de îmbunătățire a clasei de severitate IC, evolutiei bolii si creștere de durata a testului de stres (Rosenfeld F, et al., 2003).

Q10 în tratamentul bolii cardiace ischemice, infarctului miocardic

O direcție promițătoare alături de terapia antianginoasă tradițională în tratamentul bolii coronariene este influentarea componentei energetice a metabolismului celular la pacienții cu ischemie cronică. Aceasta reduce cererea de oxigen miocardic, cu condiția mentinerii aceleași producției de energie. In ziua de azi, suprimarea activitatii proceselor de radicali liberi in organism este unul dintre factorii fundamentali in prevenire primară și secundară a bolilor coronariene. Coenzima Q10 îmbunătățește echilibrul energetic în țesutul ischemic, și de asemenea este un antioxidant puternic si promițător pentru utilizare în tratamentul combinat a bolii coronariene.

Q10 în tratamentul hipertensiunii arteriale

Eficienta de Q10 pentru hipertensiune a fost dovedită în mai multe studii clinice independente, efectuate în diferite țări. Conform unei meta-analize, 12 studii clinice, administrarea Q10 în doze de 80-200 mg pe zi timp de 8-12 săptămâni conduce la o reducere semnificativă a tensiunii la pacienții cu hipertensiune arterială. Scăderea tensiunii sistolice poate ajunge la 17 mmHg, și diastolice – la 10 mmHg.

Statine si Q10

Statinele, care blocheaza enzima gidroksimetilglyutarilkoenzim-A-reductazei (HMG-CoA-reductază), reduc producerea de acid mevalonic, care este precursorul nu numai de colesterol, ci și de coenzima Q10. Prin urmare, administrarea statinelor aduce la nivelurile scazute de sinteza a coenzimei Q10 în organism. Amploarea acestei deficiente induse de statina depind de doza receptionata de statine, durata de administrare, si este în special vizibilă pe fondul deficientei naturale de Q10, de exemplu, la o vârstă înaintată sau in boli cardiovasculare. De asemenea, administrarea statinelor poate provoca reactii adverse grave, cum ar fi modificări ale testelor funcției hepatice, miopatie, neuropatie periferică. Este dovedit faptul că o combinație a statinelor cu coenzima Q10 previne reducerea Q10 în sânge, reduce efectele secundare ale tratamentului cu statine